Sari la conținut


SCOALA PRODUCE OAMENI SAU IDIOTI?

SCOALA

37 răspunsuri la acest topic

#21 Dana

    Membru avansat

  • Members
  • 3.215 posturi

Postat 29 august 2017 - 12:16

Vezi postsieup'aici, pe 28 august 2017 - 04:37 , a spus:

Asta este un motiv serios pentru care nu vreau ca scoala sa-mi educe copiii.
Eu cred ca asta e un motiv serios sa alegem cu grija scoala care ne educa copiii, nu stiu daca merita sa fie motiv pentru care sa nu mai vrem sa credem in scoala, in nicio scoala, in nimic din ceea ce inseamna scoala in principiu...

#22 Dana

    Membru avansat

  • Members
  • 3.215 posturi

Postat 29 august 2017 - 12:27

Vezi postGabriel_S, pe 28 august 2017 - 07:02 , a spus:

Credeti ca, permitand copiilor lor sa mearga la aceste scoli, sa participe la asemenea cursuri mizerabile, parintii pot contracara aceste atentate la identitatea de gen si la normele morale ale copiilor lor?
Cred ca nici macar nu ar trebui sa ne punem asa problema vreodata, cred ca parintii nu au sub nicio forma rolul de a contracara atentatele vreunei forme de invatamant la identitatea de gen sau la normele morale, cred ca... decat sa isi dea de lucru singuri in sensul ca sa-i trimita la o scoala unde invata aiureli atat de mari incat depasesc cu mult propriile lor norme morale (ale parintilor, deci) si din cauza asta ei au apoi de luptat cu efectele invataturilor care se vara in capul copilului lor (invataturi, norme si obiceiuri care parintilor nu le convine, nu-i reprezinta si nu le vor pentru propriul lor copil)... atunci mai bine parintii schimba scoala copilului... sau il tin acasa pe copil... sau cauta alta scoala.. sau se implica cumva in desfiintarea stupizeniilor care se emit la acea scoala... nu stiu, dar evita cumva sa-l trimita pe copil intr-un mediu pe care apoi trebuie sa-l contracareze la greu.
Asa ceva... nu e un proces educational pe care sa si-l doreasca un parinte.
Vreo scapare-doua, vreun contraexemplu-doua, vreo anomalie-doua... hai sa zicem ca poti contracara, ca parinte. Dar cand treaba se-ntinde prea mult, prea departe si prea urat, poate chiar si prea insistent... asta deja nu mai miroase a bine..
Cred ca niciun parinte nu se complace in situatia in care isi trimite in mod constient si insista ca propriul copil sa fie""instruit" intr-un fel despre care parintele constata ca nu are o parere buna, respectiv niciun parinte nu se complace in situatia in care stie, observa si totusi accepta ca propriul copil sa continue sa invete aiureli, riscand ca acestuia sa i se forme obiceiuri, intelegeri si norme de conduita care parintelui nu ii convin si pe care acesta urmeaza apoi sa le contracareze disperat...
Ma gandesc ca ori un parinte accepta o situatie pentru ca gandeste la fel cu cei care ii "instruiesc" odrasla, chiar daca acestia atenteaza la norme morale, si-atunci parintele rezoneaza cu acele idei si nici prin gand nu-i trece sa contracareze ceva...
ori cauta sa schimbe ceva - respectiv scoala (pentru ca a schimba propriul copil.. nu e o optiune de care sa tinem cont... :emoticon-0102-bigsmile: ).

#23 Gabriel_S

    Admin

  • Administrators
  • 26.120 posturi

Postat 01 septembrie 2017 - 10:17

Stiti ce ma surprinde pe mine in articolul de mai jos?
Pe langa faptul ca homosexualitatea in liceele romanesti este in vizibila expansiune, la varsta la care cu doar 4-5 decenii in urma era jenant sa vorbim, ca elevi,
despre sex, acum se face sex in licee asa cum se mananca hrana adusa in pachetel.
In licee si probabil si in clasele mai mari de la scoala generala, se vorbeste despre sex ca despre exercitiile de matematica.

O fi de bine sau de rau?

O radiografie a homosexualității în liceele românești
(http://romanialibera...ucatiei--409320)

Imagine postată

Mai mult de două treimi din liceenii gay din România merg la școală cu frică, într-un sistem în care profesorii își învață elevii că homosexualitatea este o boală, arată primul studiu care analizează liceele românești din perspectiva orientării sexuale, realizat de organizația Accept. Ministerul Educației susține că sprijină educația bazată pe non-discriminare, dar că așteaptă soluții de la societatea civilă. În replică, CNCD cere ca miniștrii tehnocrați să susțină public diversitatea.
Licean de 17 ani: Mă simt ca un exponat într-un muzeu
Unul din patru elevi români este de părere că un homosexual sau o lesbiană este o ființă inferioară, iar o pătrime chiar ar interveni într-o bătaie a cărei victimă este un coleg gay, arată datele colectate de asociația Accept. Cifrele sunt confirmate de mărturiile elevilor LGBT (Lesbiene-Gay-Bisexuali-Trans), care povestesc că sunt terorizați de colegii lor, iar unul dintre tineri spune chiar că a ajuns să lipsească de la școală cu săptămânile, pentru că era ținta tuturor glumelor și aluziilor. Un alt licean este de-a dreptul convins că e singurul homosexual din Galați, pentru că nimeni altcineva nu și-a mai mărturisit orientarea sexuală în liceul său și povestește că a fost bătut de colegi chiar de pe vremea când ei doar bănuiau că este gay.
Alți tineri au povești asemănătoare: un elev gay de 18 ani spune că și-a făcut în cap liste cu argumente ca să fie heterosexual, când și-a dat seama că e gay, iar un altul merge la școală știind că va fi amenințat, îmbrâncit, scuipat, lovit, când va fi pe holurile liceului: ”Nimic nu e exclus. De fapt, în clasa a IX-a, s-a și întâmplat să primesc un pumn în burtă”.
Un alt tânăr, trans, de 17 ani, povestește că se simte ca un exponat de la muzeu: ”Mai e o fază care mă enervează la culme: mă filmează cu telefonul mobil. Mă urmăresc pe oriunde merg și mă filmează, chiar și în afara liceului, la autobuz sau în stație. Vin după mine să mă filmeze și încep cu faze din astea: ”Uite-l și pe ăsta, cu unghile făcute; ia, gheiuțule, spune ceva la cameră”. Ce să spun, în liceul meu, sunt exponat de muzeu, toată lumea trece pe la mine prin clasă să vorbească cu mine și cred că acum tot liceul știe”.
Citește și: REPORTAJ. Un subiect tabu: hărţuirile prin care trec elevii homosexuali din liceele româneşti
O poveste similară are și o fată 16 ani, lesbiană, care spune că, în liceu, elevii trebuie să pară hetero, indiferent de orientarea sexuală: ”Nu se poate să fii decât heterosexual. Altfel, ești bolnav psihic. E o modă să faci mișto de gay. “E așa de gay” e o expresie bună de folosit pentru orice comportament care iese puțin din tipare, n-are nici o legătură cu orientarea sexuală a persoanei, dar simți atâta ură și atâta răutate în spatele acestor cuvinte”.
Cei mai mulți profesori nu vorbesc despre homosexualitate, iar când vorbesc, spun că e o boală
Părerile negative pe care mulți liceeni români le au despre persoanele gay le sunt alimentate și de profesori, care, conform mărturiilor, le spun că homosexualitatea este o boală, o ”deviere comportamentală pe care nu o înțeleg”. Nu doar profesorii de religie au astfel de opinii, ci și profesorii de psihologie, sociologie, biologie sau psihologii liceului.
”Doamna profesoară de biologie a spus că e o mare nenorocire să fii adolescent și să nu știi cine ești și să ai impresia că nu ești cine te-ai născut să fii”, povestește un elev, sub protecția anonimatului. Similar, un alt tânăr arată că ”profesoara mea de română ne-a spus că suntem făcuți după Adam și Eva și că trebuie să ne iubim cu persoane de sex opus.”La psihologie, (homosexualitatea,n.red.) e promovată ca o alegere ori tulburare, precum și la religie”, spune un alt tânăr.
Ministerul Educației condamnă discriminarea, dar așteaptă ajutor din partea societății civile
În replică la concluziile din cercetarea Accept, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Educației, Mirabela Amarandei, a declarat, pentru România liberă, că ministerul susține educația în spiritul non-discriminării, dar că așteaptă propuneri și soluții de la societatea civilă.
”Școala trebuie să fie un mediu sigur pentru orice elev și profesor, indiferent de etnie, religie, sex sau orice altă opțiune personală. Susținem și promovăm educația în spiritul toleranței și al non-discriminării. (...) Pe de altă parte, încurajăm orice efort din partea societății civile, orientat în sprijinul combaterii oricărei forme de discriminare. Vorbim aici de studii care ne ajută la îmbunătățirea politicilor publice sau de acțiuni concrete, în parteneriat cu membrii comunităților școlare”, precizează Mirabela Amarandei.
Opționalele care vizează non-discriminarea, studiate de 1,2 la sută dintre elevi
Ca măsură de luptă contra discriminării, purtătoarea de cuvânt a MEN amintește ”opționale care vizează non-discriminarea, cât și elemente de educație în acest spirit, incluse în discipline obligatorii”, dar și cursurile de formare pentru profesori.
Totuși, conform unei solicitări a Rl către MEN, singurul opțional unde se învață despre orientarea sexuală este Educația pentru Sănătate, în cadrul temei ”Sănătatea reproducerii și a familiei”, care este predat de profesorii de biologie, profesorii psihologi ori medicii de medicină şcolară. Din datele ministerului, 450.000 de elevi studiază acest opțional, din cei 3.735.552 elevi înregistrați de Institutul Național de Statistică, adică 1,2 la sută din elevii români.
Florin Manole, CNCD: Aștept de la miniștrii tehnocrați să iasă cu mesaje pro-diversitate
Pe de altă parte, Florin Manole, membru în Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că, dacă Ministerul Educației așteaptă soluții de la societatea civilă, ar trebui să îi cheme pe activiști la consultări. ”Avem miniștri tehnocrați, aștept de la ei să iasă cu mesaje pro-diversitate. Până acum, nu am văzut nici un ministru al Educației care să declare că este ok să fii LGBT în liceu, l-ar costa 30 de secunde”.
Manole explică homofobia tinerilor români prin perpetuarea unor valori conservatoare din societatea românească: ”Dacă ne uităm de unde ar putea să învețe liceenii să fie toleranți, putem elimina toate sursele de educație: școala nu te învață despre diversitate, din familie, exclus – pentru că majoritatea românilor sunt homofobi, conform studiilor, deci nu au cum să-și învețe copiii să fie toleranți; din mass-media - trasmite valorile negative despre orice, nu doar despre minoritățile sexuale; de pe Internet - deși este o varietate mai mare a surselor de informare, tinerii nu folosesc surse alternative de informare. Există și o lipsă a modelelor - sunt persoane din showbiz, vedete, sportivi, cântărețe; nu există nici artiști și nici public care să accepte discursuri pro-drepturile omului”.
Conform datelor colectate la nivel european în Barometrul privind discriminarea pe 2015, 69 la sută dintre români nu sunt de acord cu relațiile sexuale între persoane de același sex, iar 54 la sută dintre români nu sunt de acord cu afirmatia conform căreia persoanele gay ar trebui să aibă aceleași drepturi precum heterosexualii. De asemenea, 47 la sută dintre români nu sunt de acord cu materiile școlare sau orele de curs care să prezinte informații despre orientarea sexuală și identitatea de gen.
Homofobia din licee, în cifre
- unul din patru elevi români consideră că homosexualii și lesbienele sunt ființe inferioare
- unul din doi tineri nu ar vrea să aibă un coleg gay
- una din trei fete nu și-ar dori să aibă o colegă lesbiană
- trei din cinci elevi spun că ar face orice ca să scape de atracția față de persoane de același sex
- numai 5% dintre elevi ar cere ajutor la școală, dacă ar fi batjocoriți sau hărțuiți de colegi, din cauza orientării sexuale
- 20% dintre elevi chiar ar participa la o bătaie în care ținta ar fi un coleg gay
- 61% dintre elevii gay spun că au fost agresați la școală sau au fost matori la hărțuirea unui coleg gay
- 71% nu se simt în siguranță la școală
- unul din doi elevi spune că nu există copii gay în liceul în care învață
Cercetarea Accept s-a realizat pe un eșantion de 613 de elevi ai unui număr de 10 licee din 8 județe diferite, reprezentative pentru șase regiuni de dezvoltare (București, Cluj, Iași, Constanța, Piatra Neamț, Târgoviște, Ploiești, Focșani, Sibiu). Studiul a avut și o componentă online, prin care au fost chestionați 324 de elevi LGBT și persoane apropiate comunității. Cercetarea include, de asemenea, o componentă calitativă, reprezentată de nouă interviuri cu liceeni LGBT care vorbesc despre violență și hărțuire în spațiul școlar.
Precizăm și că, potrivit datelor CNCD, nici un elev nu a depus, în ultimii doi ani, o plângere privind discriminarea pe criteriul orientării sexuale.
Nu le stiu pe toate !!!

#24 Guest_Denisa_*

  • Guests

Postat 03 septembrie 2017 - 10:22

Imi ingaduiti va rog o evidentiere a importantei educatiei de tip - Homeschooling ( Educatia acasa ) chiar daca personal sunt celibatar din fire si promovez in general statutul de virginitate pt ambele genuri - respect familistii autentici care si-au facut un scop in viata din a da totul pt copiii lor ! Continui cu citeva linkuri in sensul celor precizate anterior: http://www.cumparaad...-homeschooling/ https://www.facebook...92686680944008/ ; http://www.digi24.ro..._source=Sharefb ; https://gandeste.org...ditionala/81786 ; https://alfaomega.tv...ionista-biblica ; http://magazin.anacr...omanda/?fref=gc

Sa va bucurati intotdeauna de Adevar !
Cu respect,

#25 Gabriel_S

    Admin

  • Administrators
  • 26.120 posturi

Postat 03 septembrie 2017 - 10:48

Cu rugamintea sincera adresata membrilor forumului sa nu creada ca eu stiu cine este noul nostru membru "Denisa" sau ca subiectele abordate de acest user ar avea vreo legatura cu mine
sau cu o orientare religioasa a acestui forum, apreciez ca subiectul sau subiectele abordate astazi de Denisa sunt interesante si merita analizate...

Din punctul meu de vedere, invatarea copiilor acasa, cel putin pana la o varsta la care ei inteleg bine gravitatea unor filozofii ce circula in spatiul public si, de la o vreme, inclusiv in scolile publice,
este cea mai buna solutie pentru copiii si nepotii nostri. Suntem deja intr-o vreme si un context politic si educational in care, frecventarea scolilor publice pune in primejdie serioasa formarea morala a copiilor nostri. Din nefericire, posibilitatea invatarii acasa a copiilor nostri nu sta la indemana oricarui parinte, respectiv la indemana oricarei familii
doritoare sa-si invete copiii acasa sau intr-o scoala privata.

Am deschis toate adresele si constat cu placere ca toate sunt interesante.

Spre exemplu, ce parere aveti despre... (?):

Descriere Produs
http://magazin.anacr...omanda/?fref=gc

Cea mai radicală critică a învățământului public, în care John Taylor Gatto ajunge la concluzia ca școlarizarea obligatorie produce oameni care sa asculte și să urmeze comenzi ca niște roboți industriali. Iată câteva fragmente:
„Eu predau cum toate lucrurile nu sunt legate între ele, o fragmentare fără margini, opusul coeziunii; ceea ce fac este mai aproape de haosul programelor de televiziune decât de un sistem al ordinii. Într-o lume în care acasă este doar o fantomă, din cauza ca ambii parinți lucrează, sau din cauza prea multor mutări, ori prea multor schimbări ale locului de muncă, ori ambițiilor prea mari, sau fiindcă altceva i-a făcut pe toți să cadă într-o confuzie mult prea mare ca să mai fie capabili să întrețină relația cu familia, eu vin și îi învăț pe elevi cum să accepte confuzia ca pe destinul lor. Aceasta este prima lecție pe care o predau.”
„Școala, așa cum a fost ea concepută, este un sistem esențial de sprijin pentru un model de inginerie socială, care îi condamnă pe cei mai mulți oameni sa fie pietre auxiliare într-o piramidă care se îngustează în sus, având punctul de control în vârf. Școala este un artificiu care face ca o astfel de ordine socială de tip piramidal să pară inevitabilă.”
„Tipul de școală obligatorie pe care îl avem este o invenție a statului Massachussets din jurul anului 1850. A întâmpinat rezistența – uneori armata – a aproximativ optzeci la sută din populația Massachussetsului, cu un ultim avanpost în Barnstable, pe Cape Cod, unde nu și-au predat copiii până în anii 1880, când locul a fost ocupat de armată, iar copiii au trebuit sa mărșăluiască, sub pază, spre școală.”
„Școlile au fost concepute de Horace Mann, de Sears și Harper de la Universitatea din Chicago, de Thorndyke de la Colegiul pentru Profesori al Universității Columbia și de alții în așa fel încât sa fie instrumente pentru o conducere științifică a maselor. S-a intenționat ca școlile să producă, prin aplicarea de șabloane, ființe umane șablon, al căror comportament să fie previzibil și controlabil.”
„Conducatorii instituțiilor au ajuns să se considere mari părinți artificiali ai milioanelor de copii artificiali, prin care înțeleg ai noștri, ai tuturor. Această teorie ne consideră pe toți ca fiind legați într-un soi de relație familială abstractă, în care statul este adevărata mama și adevăratul tată; în consecință, insistă asupra loialității noastre absolute în primul rând față de el.”
„Învățământul public îi distruge pe copii. Nu ne trebuie mai mult. Și, sub pretextul că este unul și același lucru cu educația, ne-a furat banii din buzunar, exact după cum a prezis Socrate cu mii de ani în urmă. Unul din cele mai sigure moduri de a recunoaște educația adevărată este faptul că nu costă prea mult, nu se bazează pe tot felul de jucării ori gadgeturi scumpe. Experiențele care îi dau naștere și conștiință de sine care o propulsează sunt aproape gratis. E greu să scoți un profit din educație. Dar învățământul este o cale extraordinară de a obține bani în mod necinstit, care tâlhărește tot mai mult pe zi ce trece.”
Nu le stiu pe toate !!!

#26 Dana

    Membru avansat

  • Members
  • 3.215 posturi

Postat 05 septembrie 2017 - 04:47

Problema este oricum mai complexa decat pare atunci cand se pune strict imaginea scolii ca figura centrala si reprezentativa a tuturor problemelor de ordin social.
.......

"Într-o lume în care acasă este doar o fantomă, din cauza ca ambii parinți lucrează, sau din cauza prea multor mutări, ori prea multor schimbări ale locului de muncă,ori ambițiilor prea mari, sau fiindcă altceva i-a făcut pe toți să cadă într-o confuzie mult prea mare ca să mai fie capabili să întrețină relația cu familia, eu vin și îi învăț pe elevi cum să accepte confuzia ca pe destinul lor. Aceasta este prima lecție pe care o predau".

Pe de-o parte, intr-o lume in care lucrurile exista deja chiar sub forma descrisa, sa acceptam (cu cat de multa obiectivitate putem) ca problemele sunt create in primul rand de catre parinti si nu scoala sau dascalul le-a generat; iar pe de alta parte, a recunoaste ca "ii invat pe elevi cum sa accepte confuzia ca pe destinul lor" inseamna a recunoaste ca dascal neputinta sau nestiinta de a modela corespunzator latura umana a copilului (in mod separat si independent de informatia stiintifica "impusa" oarecum de programele scolare). Pentru ca... nicio programa nu contine "invatarea elevilor sa accepte confuzia ca pe destinul lor".. Asta tine de latura umana, de caracterul si intelegerea corecta sau incorecta a ceea ce are de facut orice adult (cu atat mai mult dascal)... in viata unui copil.
.......

"Școala este un artificiu care face ca o astfel de ordine socială de tip piramidal să pară inevitabilă."

Incontestabil accept ca fiind o varianta buna educatia acasa; insa, hai sa ne intrebam sincer: daca parintele alege homeschooling, atunci se genereaza cumva posibilitatea de evitare a intalnirii copilului cu "ordinea sociala de tip piramidal"? Cred ca nu. Pentru ca, indiferent de ceea ce face sau credem ca face "artificiull" numit scoala, de fapt intalnirea cu ordinea de tip piramidal chiar este inevitabila, odata ce acest tip de ordine "dicteaza" societatea.
.......

"Conducatorii instituțiilor au ajuns să se considere mari părinți artificiali ai milioanelor de copii artificiali, prin care înțeleg ai noștri, ai tuturor. Această teorie ne consideră pe toți ca fiind legați într-un soi de relație familială abstractă, în care statul este adevărata mama și adevăratul tată; în consecință, insistă asupra loialității noastre absolute în primul rând față de el"

Sunt de acord cu aceasta afirmatie si consider ca nu este o situatie normala, asa cum ar fi daca societatea ar fi altfel, in special in sensul in care fiecare si-ar cunoaste lungul nasului, competentele si capacitatile, fara sa se "intinda mai mult decat ii este plapuma". Chiar statul insusi ar putea fi mai modest, mai rezervat in ceea ce priveste "competentele" sale, recunoscand ca nu este si nu poate fi niciodata "mama si tata".. vazandu-si deci de treaba lui.
Cumva... statul (care se propune a fi angelic si iubitor de oameni(!!)) insista ca stie si poate deveni "mama si tata" pentru copii; si nu numai ca este un obiectiv gresit si lipsit de anumite principii, dar mai mult de atat... statul pune in slujba acestui obiectiv (imaginar si imaginat) oameni care - desi s-au dovedit a fi incapabili si incompetenti in multe aspecte (chiar si in cele de care spun ei ca se ocupa intens, de multe ori chiar in problemele educarii propriilor odrasle) - incep sa creada despre ei insisi (sau au pretentia ca ceilalti sa-i considere asa) ca au devenit cumva, ca prin magie, brusc si peste noapte, prin simplul proces de "trecere in slujba statului", niste "ingerasi" atotstiutori, atotcunoscatori... si, culmea, chiar atotputernici, din moment ce statul i-a asezat in pozitii inalte.
In acest sens, cu tupeu si inconstienta (sau nesimtire poate) incep sa emita idei (cu caracter de obligativitate odata ce sunt emise de "maestri reprezentanti ai statului"), care de care mai diverse si mai nastrusnice, despre cat, cum, sub ce forma si ce anume ar trebui sa invete copiii; de obicei marind debandada, nu reducand-o.
Sigur ca varianta homeschool sau cea a scolii private... par a "extrage" copilul din ceea ce statul dicteaza. Insa, odata ce exista obligatia ca, mai devreme sau mai tarziu, sa aiba loc certificarea la un organ public de stat... de fapt tot cu statul ne intalnim... si tot un fel de "legatura cu statul" este; doar ca eventual... mai subtila..

Cum se desface "legatura" asta de dependenta cu mofturile statului?...
Sunt parinte si as vrea sa stiu, dar uite ca nu stiu...

#27 Butterfly

    Membru avansat

  • Members
  • 9.962 posturi

Postat 05 septembrie 2017 - 06:41

Vezi postGabriel_S, pe 03 septembrie 2017 - 10:48 , a spus:

Cu rugamintea sincera adresata membrilor forumului sa nu creada ca eu stiu cine este noul nostru membru ...... sau ca subiectele abordate de acest user ar avea vreo legatura cu mine sau cu o orientare religioasa a acestui forum......


As fi vrut sa zic ceva ...dar pun doar un zambet! :emoticon-0140-rofl: Din toata inima!
Imagine postată

#28 Gabriel_S

    Admin

  • Administrators
  • 26.120 posturi

Postat 06 septembrie 2017 - 04:36

Crezi ca daca este din toata inima, noi vom intelege semnificatia mai bine? Eu zic sa te slobozi la vorba, este mai usor de inteles... :emoticon-0102-bigsmile:
Nu le stiu pe toate !!!

#29 Gabriel_S

    Admin

  • Administrators
  • 26.120 posturi

Postat 10 octombrie 2017 - 08:31

Nu trebuie să ajutați copilul să-și facă temele pentru acasă! În general temele nu trebuie făcute…

De multe ori temele pentru acasă devin un adevărat motiv de tensiune între copii și părinți, care pot avea urmări destul de triste pentru relația dintre ei.
Temele nefăcute sunt un motiv perfect pentru chemarea părinților la școală și par a fi o cale sigură spre un viitor întunecos.
Copiii noștri au foarte multe teme pentru acasă, dar care-i rezultatul?
Redacția noastră vă va vorbi astăzi despre motivele pentru care copiii nu trebuie să facă temele, iar părinții să nu-și mai facă griji în zadar.

Imagine postată

Care e atitudinea corectă față de temele pentru acasă
Ajutorul părinților la temele pentru acasă nu îmbunătățesc în nici un fel însușirea materiei de către copii și acesta e un fapt dovedit științific. Profesorul Gerald LeTendre din cadrul Universității din Pennsylvania a publicat cercetările sale făcute pe parcursul câtorva decenii în care se dovedește clar inutilitatea temelor pentru acasă în cazul școlarilor.
Pare uimitor, dar în sec. XIX tema pentru acasă era o pedeapsă pentru copiii neascultători.
Ce poate fi mai rău decât să-l lași pe copil, care și așa este obosit după ore, fără timpul său liber?
Copilul trebuie neapărat să aibă timp liber de la 2 la 4 ore în care să nu fie impus să facă ceva anume, ci să se ocupe de activitățile care îi plac lui mai mult. Tot felul de ore suplimentare, meditații, afterschool etc. par a aduce rezultate, dar de fapt reprezintă stres și nevroză pentru copil.

Imagine postată

Bunăoară în Hong-Kong, Taiwan sau Japonia copiii primesc mai puține teme pentru acasă decât copiii de aceeași vârstă din alte țări.
Cu toate acestea elevii din aceste țări dau dovadă de un nivel de studii foarte înalt și cuceresc o mulțime de premii la olimpiadele internaționale.

Imagine postată

Unicul argument în sprijinul temelor pentru acasă este ideea că dacă materialul nu este repetat mecanic, copilul nu îl poate însuși.
Dar de cum se explică atunci că sistemul de învățământ din Finlanda este unul din cele mai performante din lume.
“Școala e pentru învățătură, casa e pentru odihnă!” – aceasta este politica majorității școlilor din Finlanda. Iar sarcina profesorului este să îi ofere copilului un maxim de cunoștințe în timpul orelor, astfel încât acasă copilul să nu piardă mai mult de 30 de minute pentru o scurtă recapitulare.

Cine are mai multe probleme psihologice: un tocilar cu 10 pe linie sau cel cu cele mai slabe rezultate din clasă? Experiența arată că de fapt copiii care stau ore în șir la temele pentru acasă de dragul unei note mari se pot ciocni cu mari probleme psihologice, printre care stresul, neadaptarea ș.a. Păziți-vă copiii, nu vă fie frică de note mici. Importante sunt cunoștințele și dorința copilului de a cunoaște lucruri noi, nu notele!

Imagine postată

Copiii care petrec acasă ore în șir în fața cărților și caietelor de multe ori au probleme cu somnul și cu sănătatea generală.
Crescând puțin numărul de ore petrecute la școală și optimizând predarea materiei, întregul program de studii poate fi studiat la ore.
Din păcate la noi nu se merge pe această cale.
Din păcate mulți părinți sunt convinși că temele pentru acasă sunt o bază puternică pentru personalitatea copilului, pentru autonomia și disciplina sa. Dar efectul de fapt este invers: volumul excesiv de lucru de multe ori îl face pe copil să deteste școala și în general ideea de a învăța.
-----------------------------------------
Ce părere aveți despre acest subiect? Este totuși bine să încărcăm copiii cu teme pentru acasă
sau e mai bine să îi lăsăm să pună în valoare singuri timpul lor liber?
Nu le stiu pe toate !!!

#30 sieup'aici

    Membru avansat

  • Members
  • 6.746 posturi

Postat 10 octombrie 2017 - 10:14

Scolile despre care se spune ca nu dau teme acasa, sunt scoli unde copiii stau la scoala cam tot atata cat le stau parintii la servici. Timpul mult mai mult petrecut acolo le poate da posibilitatea sa nu mai aiba lectii acasa. Ma refer mai ales la copiii micuti. Sa vedeti ce ar sarii mamicile ca le ia somnul de dupaamiaza daca le-as sta plozii mai mult de ora 12 fara posibilitatea de odihna sau relaxare!
Parerea mea. Daca copiii ar fi seriosi si si-ar face lectiile si s-ar focusa pe ele, mai mult de o ora, doua, nu le-ar lua. Dar lalaiala si implicarea parintilor in orice randuletz scris, si competitia intre parinti al cui copil ia note mai mari, etc, etc duc la tensiunea si dicutiile astea. Eu sunt pentru un ajutor minim si cel mult control al lectiilor facute si acasa, care mai mult decat orice, il poate invata pe copil disciplinat si raspunzator. Asta este foarte important, si tocmai asta nu se incurajaza prin implicarea prea marea parintilor la lectii, care, de obicei, este din frica notelor mici.
Imi poate spune mie un parinte cum poate dezvolta dorinta de cunostere intr-un copil, daca nu prin cunostere? Si, daca profesorii nu le-ar mai da lectii, iau ei asupra lor raspunderea de a sta ore intregi cu copiii, sa le "dezvolte" dorinta de cunostere si cunosterea? Cred ca-i vorba mai mult de atitudine si de renuntarea la competitie intre parinti si copii decat de cantitatea de lectii date acasa.

#31 Dana

    Membru avansat

  • Members
  • 3.215 posturi

Postat 11 octombrie 2017 - 04:14

Subiectul temelor pentru acasa aduce mereu argumente pro si contra.
Si totusi, tema pentru acasa este o practica obisnuita a scolii, o stare de fapt care are o oarecare legitimitate.
In comunism, de exemplu, elevii purtau uniforma, aveau un numar matricol la vedere, numarul absentelor era monitorizat si avea importanta, iar parintii erau implicati puternic in fenomenele scolare, inclusiv temele de casa existau si erau controlate sever... si, daca ne amintim, aceste lucruri generau elevi responsabilizati si responsabili de propriile atitudini.
In prezent, situatia s-a schimbat, exista o evidenta adversitate fata de temele pentru acasa, care sunt considerate enervante si inutile, plictisitoare, respinse din start cu ostilitate, activitati despre care se spune ca doar exerseaza conformismul si obedienta, un fel de preambul pentru o viata corporatista.
Insa, cred ca nu ideea temei pentru acasa este discutabila, ci calitatea si cantitatea acesteia.
Pentru ca este acceptabil si rezonabil ca (uneori!), o tema abordata in clasa sa ramana "deschisa" pentru acasa, ca o prelungire a efortului facut in clasa de a intelege, ca o oportunitate de a utiliza concret noile achizitii ale invatarii din clasa, ca o exersare a notiunilor proaspat asimilate, o modalitate de a antrena gandirea, creativitatea acolo unde e cazul, exprimarea coerenta a punctelor de vedere personale in contextul teoretic creat la un anume moment; o tema propusa cu intelepciune de catre profesor, atunci cand si acolo unde e cazul, deci un fel de forma a invatarii.
Temele pentru acasa reprezinta o veriga importanta in procesul instructiv educativ, o metoda prin care copilul invata, printre altele, sa isi asume responsabilitati. Si stim cu totii ca indeplinirea "sarcinilor de lucru" responsabilizeaza, dezvoltand obiceiuri si comportamente pozitive.
Insa... tema pentru acasa trebuie stabilita in functie de particularitatile de varsta si scolare, trebuie sa fie in corespondenta cu posibilitatile elevilor, legata de insusirea si aplicarea cunostintelor si adaptata mereu la scopuri functionale, nu sa creeze un climat pagubos si de cosmar.
In mod cert, atitudinea gresita in fata temelor pentru acasa poate duce la efectul invers celui dorit. De exemplu, un volum prea mare al lucrului pentru acasa si cu grad de dificultate prea ridicat... poate dezarma, descuraja, dezgusta, posibil inclusiv sa indeparteze copilul de placerea de a studia.
Din pacate, se vede treaba ca temele nu se limiteaza la acele ocazii in care sunt importante, oportune, pertinente, in context de decizii luate (cateodata!) de catre profesor ca o anumita lectie ar trebui si ar fi bine sa continue si dupa scoala, ci ele incarca deseori, exagerat si nejustificat de mult, programul copilului.
Cum spuneam, parerile sunt impartite si se creeaza multe frustrari de ordin psihologic... unii profesori sunt parca obsedati sa dea in permanenta teme de casa, in cantitati industriale, si-si propun ca obiectiv sa dea tema de casa inainte de a decide daca e cu adevarat cazul sau nu... in timp ce alti profesori, care poate au indoieli cu privire la rolul temei de casa, se simt presati de acei parinti care considera ca lipsa temei de casa inseamna un angajament insuficient din partea profesorilor respectivi pentru performanta scolara... asta chiar in timp ce unii parinti si elevi privesc mereu ingroziti la teme parca fara sa mai conteaze daca gramada care se revarsa peste programul de acasa dupamasa este mica sau mare, cu rol sau fara rol, daca merita sau nu merita...
Dupa parerea mea, cea mai corecta concluzie este cea care spune ca elevii ar trebui sa fie invitati sa faca teme, insa doar atunci cand exista o probabilitatea suficient de mare ca o anumita sarcina pentru acasa sa fie benefica, doar atunci cand temele sunt cu adevarat necesare si doar in cantitatea in care nu se "sufoca" programul copilului...

#32 tudor

    Membru avansat

  • Members
  • 1.039 posturi

Postat 13 octombrie 2017 - 08:42

Temele pentru acasa sunt o masura a inabilitatii profesorului de a transfera informatia spre elev intr-un mod eficient sau reprezinta aderarea la ideea ca repetitia este mama invataturii ceea ce nu este chiar corect intrucat se aplica elevilor incapabil de intelegere si asimilare bazata pe logica si intelegere.
Am avut profesori care dadeau foarte multe teme insa am avut si profesori exceptionali care nu au dat o tema in 8 ani si la care nu trebuia niciodata sa deschizi manualul sau caietul acasa. Asa a fost profesoara mea de geografie pe care am avut-o in clasele 5-12 si cu totii am ramas cu un nivel de cunostinte mult peste mediu.
the only thing i know for sure is that i know nothing

#33 sieup'aici

    Membru avansat

  • Members
  • 6.746 posturi

Postat 13 octombrie 2017 - 07:31

Tudor, pot sa spun ca asa a fost si un profesor al meu de istorie din scoala generala si altul de la liceu. Am invatat de la ei si tin minte cat nu am retinut de la ceilalti profesori care ne dadeau teme acasa. Ce stiu de la ei, a ramas, pentru ca lectura lor era placuta si o faceau interesanta(fara sa fiu eu o pasionata de istorie). Totusi, ce a ramas de la ei este suficient pentru o cultura generala(si de dorit) dar nu as fi facut fata la un examen de istorie. Pe termen lung, ei au facut o treaba cu adevarat buna.
Cred ca ar fi de dorit sa se mearga cu invatamantul pe nivel de interese. Sa aiba elevii posibilitatea sa-si aleaga clasele in functie de domeniile in care doresc sa se pregateasca, si ceea ce nu tine de interesele lor, sa ramana la nivel de cultura generala. In felul acesta ar avea mai multe cunostinte la terminarea liceului.
In continuare consider ca ceva lectii acasa nu strica elevilor in functie de clasele in care sunt. Sunt copii foarte lenesi sau lenti la clasa, si faptul ca li se mai da cate ceva de facut acasa, poate sa-i ajute sa-si schimbe ritmul sau puterea de concentrare.
Totdeauna vor fi elevi buni, mediocrii, slabi. Daca mi-ar sta in putere, as reimplementa scolile profesionale. O meseriese se invata mai de mic, greu de pus mistria in mana unui tanar de 18 ani care a trecut cu greu prin liceu dar deh, se considera inscolat!

#34 Dana

    Membru avansat

  • Members
  • 3.215 posturi

Postat 14 octombrie 2017 - 05:14

Vezi posttudor, pe 13 octombrie 2017 - 08:42 , a spus:

Temele pentru acasa sunt o masura a inabilitatii profesorului de a transfera informatia spre elev intr-un mod eficient sau reprezinta aderarea la ideea ca repetitia este mama invataturii ceea ce nu este chiar corect intrucat se aplica elevilor incapabil de intelegere si asimilare bazata pe logica si intelegere.
Am avut profesori care dadeau foarte multe teme insa am avut si profesori exceptionali care nu au dat o tema in 8 ani si la care nu trebuia niciodata sa deschizi manualul sau caietul acasa. Asa a fost profesoara mea de geografie pe care am avut-o in clasele 5-12 si cu totii am ramas cu un nivel de cunostinte mult peste mediu.
Calitatea modului de predare a cunostintelor este incontestabil un factor decisiv in transferul de cunostinte, insa nu pare a fi unicul factor care influenteaza procesul de invatare, de insusire a cunostintelor, cat timp, sub indrumarea si manifestarea aceluiasi dascal, intalnim rezultate diverse.
Povestea asta cu tema pentru acasa este mai complexa decat pare la prima vedere, pentru ca procesul formativ depinde puternic de abilitatile dascalului de a transfera informatia, dar si capacitatile si perseverenta elevului. Nu cred ca se poate extrage o concluzie succinta despre tema de casa; totul depinde si de varsta copilului, si de capacitatea lui de concentrare in timpul orei, si de tipul disciplinei la care ne referim etc.
Temele pentru acasa (care pot insemna ceva de scris, ceva de invatat sau ceva de citit pur si simplu... de exemplu, o lectura propusa) formeaza obiceiul de a studia. La inceput, poate ca un scolar percepe tema pentru acasa ca pe o obligatie, dar in timp e posibil ca exact tema pentru acasa sa puna baza preocuparii lui pentru studiul individual, dezvoltandu-i capacitatea de organizare, de cautare a informatiilor, de prelucrare si realizare a conexiunilor, de insusire a unor tehnici de munca intelectuala individuala.
E cert ca invatarea trebuie bazata de pe logica si intelegere, ca profesorul trebuie sa fie eficient in ceea ce face, dar daca am lua un mic si banal exemplu despre "repetitia este mama invataturii"... as vrea sa cunosc scolarul care nu a avut nici cea mai mica nevoie sa repete acasa, macar o data sau de doua ori, tabla inmultirii, atunci cand i-a venit randul sa fie asimilata, ca sa fie sigur ca o stie... as vrea sa cunosc elevul care a inteles ideea unui roman care a fost propus la scoala, fara ca acesta sa il citeasca efectiv (acasa, fiecare in ritmul lui, altfel ore in sir ar trebui acordate la scoala numai pentru lecturarea lui)... as vrea sa stiu, de exemplu, daca performantele elevilor olimpici la diverse discipline s-au bazat mereu numai pe... si strict pe... lucrul in clasa.
Cred ca desfiintarea sub orice forma a ideii de "lucru acasa" (daca nu neaparat cu caracter obligatoriu, atunci macar in format optional, de propunere, de indrumare spre ceea ce ar fi potrivit la un anume moment) este totusi o exagerare; cred ca daca temele tin cont de nevoi, daca nu sunt supradimensionate, daca sunt atent selectate si relevante atunci cand se propun de catre dascal, atunci ele pot fi considerate ca fiind parte activa si benefica a procesului de invatare. Exista diverse studii empirice care arata ca tema pentru acasa, la unele varste si la unele discipline, are efecte benefice semnificative, in timp ce efectele benefice ale temei pentru acasa la alte varste si alte discipline... sunt nesemnificative sau chiar inexistente...

#35 tudor

    Membru avansat

  • Members
  • 1.039 posturi

Postat 14 octombrie 2017 - 03:08

Lectura nu e tema...
Parerea mea este ca repetitia este necesara si utila acolo interesul general sau de moment si inclinatia sunt mai scazute insa nu neaparat necesara sau cel putin nu in sensul in care sunt folosite temele in scoala noastra...
Eu de exemplu eram pasionat de geometrie... cautam singur problemele cele mai frumoase si mai grele din culegeri, fara sa mi le ceara cineva... pe de alta parte uram trigonometria... cu toate miile de exercitii facute tot am gresit subiectul de trigonometrie la admitere... am avut si un coleg extrem de talentat in matematica in general, mult mai talentat decat mine cel putin, care nu era deloc tocilar, de multe ori nu-si facea nici temele insa intelegea totul dintr-o privire, gasea solutii mai simple si mai frumoase in clasa fata de cele clasice si dadea lectii oricand profului si era singurul care se prindea cand mai faceam eu cate-o demonstratie gresita in clasa..
Pe de alta parte pot spune pe pielea mea ca temele si repetitia nu sunt nici pe departe suficiente... eram complet afon la fizica datorita unor profesori slabi din liceu...cu toate ca nu aveam note chiar proaste si ca faceam temele cu constiinciozitate, uram fizica... si a trebuit apoi sa invat pentru examen la politehnica.... am dat peste un cercetator de la un institut de fizica tehnica care m-a facut sa o inteleg si sa o iubesc, fara macar a atinge manualele... la examen am luat cea mai mare nota la fizica intrucat eu facusem teoria cu el dupa cursurile de la universitatea de fizica si modul de abordare la subiectele teoretice cred ca i-a impresionat pe corectori intrucat eu pornisem de la cazurile complexe generale cu ecuatii diferentiale, etc si obtineam concluziile cerute din manual doar ca si cazuri particulare...
the only thing i know for sure is that i know nothing

#36 Butterfly

    Membru avansat

  • Members
  • 9.962 posturi

Postat luni:13:39:

Eu sunt pentru teme!
Un creier in formare nu trebuie sa lancezeasca, sa stea pe Facebook sau pe jocuri!
Dupa mine ....trebuie pus la munca ...sa memoreze, sa faca conexiuni, sa gandeasca....etc. Orice ...numai sa nu stea degeaba,
sa piarda vremea si sa rumege ce si cum fac altii!

Exista si povesti de succes cu oameni care invata din clasa si ajung foarte bine...dar sunt exceptii.
Sa nu uitam ca succesul inseamna 99% transpiratie.
Imagine postată

#37 Gabriel_S

    Admin

  • Administrators
  • 26.120 posturi

Postat mari:08:12:

Eu vad eficienta temelor pentru (sau... de) acasa in faptul ca elevul are posibilitatea sa se confrunte singur cu notiunile teoretice primite la ora, in clasa, sa le folosesca, practic, fara stresul prezentei dascalului si chiar a parintilor.
Practic, acasa, elevul sta singur in fata unei realitati despre care a primit notiunile necesare, dar careia, la scoala, nu a ajuns sa-i faca fata in mod individual,
stand singur in fata responsabilitatii pe care acasa trebuie sa si-o asume neajutat si neasistat.

Tema de acasa este un mod de repetare a notiunilor primite si un mod de aplicare practica a lor prin asumarea responsabilitatii individuale.
Nu pot sa cred ca un cadru didactic care are in responsabilitatatea sa o clasa cu 18-20 de elevi sau chiar mai multi, poate ca in 45-50 de minute
sa predea o lectie in asa fel incat, acesti elevi (sau cei mai multi dintre ei) sa retina atat de bine datele lectiei predate incat,
peste 2-3 zile cand urmeaza sa fie ascultat sau testat,
sa poata sa raspunda, teoretic si la nevoie practic, suficient de bine, demonstrand astfel ca a asimilat multumitor informatiile primite cand lectia a fost predata.
Nu pot sa cred asta!
Pot sa cred ca cei mai buni dintre cursanti reusesc sa reinta notiuni generale, informatii de baza... dar in niciun caz si detalii suficient de multe pentru a face fata multumitor unui test sau unei verificari ce de regula urmeaza peste cateva zile dupa ziua in care a participat la cursuri.
Daca la geografie sau chiar la istorie, cand lectia nu cuprinde multe date si detalii necesar sa fie retinute, lectia ar putea fi memorata
si pastrata mai usor in minte o perioada mai lunga de timp, nu cred ca la alte materii este la fel de usor.

Apoi, sa nu uitam ca elevul este bombardat zilnic cu noi si noi informatii din domenii foarte diverse... iar ordonarea lor in minte si apoi pastrarea in timp,
in memorie, nu cred ca se poate realiza numai prin ce si cat reuseste dascalul la faca in timpul celor 15-20-25 de minute de predare efectiva,
daca tinem cont ca in cadrul aceleiasi ore, se face si testarea cunostintelor predate anterior..
Nu le stiu pe toate !!!

#38 Gabriel_S

    Admin

  • Administrators
  • 26.120 posturi

Postat mari:08:20:

Vezi postButterfly, pe 16 octombrie 2017 - 01:39 , a spus:

Eu sunt pentru teme!
Un creier in formare nu trebuie sa lancezeasca, sa stea pe Facebook sau pe jocuri!
Dupa mine ....trebuie pus la munca ...sa memoreze, sa faca conexiuni, sa gandeasca....etc. Orice ...numai sa nu stea degeaba,
sa piarda vremea si sa rumege ce si cum fac altii!

Exista si povesti de succes cu oameni care invata din clasa si ajung foarte bine...dar sunt exceptii.
Sa nu uitam ca succesul inseamna 99% transpiratie.
Comentariul asta, Fluturas, nu stiu dece...dar il percep ca pe un buzdugan aruncat in capul zmeului: scurt si la obiect, ca o lovitura de gratie... Bummmm.....! :emoticon-0136-giggle:

Imagine postată
Nu le stiu pe toate !!!





2 utilizatori citesc acest topic

0 membrii, 2 vizitatori, 0 utilizatori anonimi